CAPITOLUL 14

 

NECESITATEA UNUI GURU

 

1

 

       O doamnă ce a vizitat ashramul nostru a avut următoarea discuție cu Yogananda: "Termenul de “revelarea Sinelui” mi se pare a fi în contradicție cu concepția hindusă referitoare la necesitatea de a fi ghidat de un maestru pe calea spirituală. Ideea “revelării Sinelui” mi se pare atrăgătoare, dar nu înțeleg de ce este necesar un guru pentru a-ți revela propriul Sine?

       Eu cred că fiecare persoană trebuie să fie independentă, că trebuie să se confrunte singură cu dificultățile vieții și să învețe ceea ce are de învățat din ele. Ce fel de om este acea persoană care acceptă să ajungă să cunoască viața prin intermediul unei alte persoane?" "Să presupunem că ai dori să înveți să pilotezi un avion. Te- ar deranja cu ceva dacă te-ar învăța cineva cum?"- a întrebat-o Yogananda.

       "Bineînțeles că nu"- i-a răspuns doamna. "Dar eu vorbesc de situații reale, nu artificiale. Mă refer la genul de situații în care orice adult ar trebui să fie capabil să ia o decizie înțeleaptă." "Ca, de exemplu, să știe cum să se îmbrace fără să consulte buletinul meteorologic?"- o tachină Yogananda.

       "Păi..."- ezită doamna.

       "Cu siguranță că este o nebunie să treci prin viață fără a accepta sfatul nimănui." "Desigur"- a fost de acord doamna."Totuși, în cazul unui guru, discipolul este forțat să se supună voinței lui fără drept de apel, ca un robot." "în nici un caz!"- a răspuns Yogananda."Orice guru care ar pretinde o supunere oarbă din partea discipolilor săi ar atrage în jurul lui doar persoane lipsite de discernământ și ar fi ocolit cu grijă de ființele cu o voință puternică, singurele care sunt capabile să urmeze calea realizării Sinelui. Este nevoie de multă voință și de o mare tărie de caracter pentru a-l găsi pe Dumnezeu.

       Ființele ignorante ar putea fi șocate de măreția Lui.

       Nici un discipol nu este obligat să-și asculte gurul.

       Libertatea de a accepta sau a respinge este una din cele mai importante legi ale vieții spirituale. Este un drept pe care ni l-a acordat însuși Dumnezeu." Maestrul a zâmbit. "Priviți câți oameni își folosesc dreptul de a-L respinge pe Dumnezeu atâtea vieți la rând! Și totuși Dumnezeu este atât de răbdător și umil, nu încearcă să-și impună prezența asupra nimănui. Îl putem respinge timp de eoni, dar Dumnezeu, iubindu-ne de-a lungul eternității, va spune:”Eu aștept.” Îți dai seama ce spui când afirmi că te simți atrasă de conceptul de revelare a Sinelui, dar respingi ideea necesității unui guru? Oamenii, în general, înțeleg prin realizarea Sinelui dezvoltarea la maxim a potențialului ființei umane. Dar realizarea Sinelui se referă la trezirea potențialului spiritual, nu al personalității umane.

       Personalitatea este ca o pădure deasă, dincolo de care este tărâmul minunat, paradisiac pe care ți l-a promis Dumnezeu. Pentru a ajunge la el trebuie să reușești să ieși din pădure, să nu-ți pierzi vremea explorând nenumăratele ei poteci.

       Oamenii nu au nici cea mai mică idee despre cum să iasă din hățișul mentalului lor. Pe orice potecă o pornesc, încercarea lor eșuează într-o stare de confuzie, determinată de o gravă lipsă de maturitate, ce îi va conduce în final la punctul din care au pornit. Doar după o perioadă lungă de timp realizează că s-au rătăcit.

       Dar să presupunem că cineva vine și le spune: “Eu cunosc bine această pădure; lasă-mă să te conduc până la marginea ei”- crezi că vor lua această propunere ca o amenințare la adresa libertății lor? Nu, o vor lua ca pe o șansă de a îndeplini cu succes ceea ce încercau în zadar de atât de mult timp să relizeze.

       Ai vorbit despre decizii înțelepte. În acea pădure vârsta nu are nici o legătură cu capacitatea unei persoane de a lua decizii.

       Ceea ce contează este experiența. Dacă te-ai rătăcit, chiar și un copilaș care știe drumul te va conduce mai bine decât ai fi capabil să te orientezi tu însuți. În această situație ar fi potrivit să spui că acel copil este mai înțelept decât tine. În orice caz, el este capabil să-și asume responsabilitatea de a te conduce acolo unde vrei să ajungi.

       Toți suntem doar niște copii în fața lui Dumnezeu. Viața este o mare școală și lecțiile nu se vor termina până când nu vom realiza cine suntem cu adevărat, în calitate de copii ai Infinitului.

       Nici un guru autentic nu va urmări să-ți submineze voința; el dorește să-ți dezvăluie secretele dezvoltării puterii tale interioare, până când vei fi capabil să asiști imperturbabil chiar și la distrugerea lumilor.

       A-ți dezvolta o astfel de încredere în Sine este mult mai important decât a reuși să supraviețuiești în situațiile vieții cotidiene.

       Oamenii care contestă necesitatea unui guru", a concluzionat Paramhansa Yogananda,"nu-și dau seama ce munte prăpăstios le stă în cale și le barează drumul către Dumnezeu. A urca acest munte fără un ghid ar fi o nebunie ce s-ar putea dovedi catastrofală, din punct de vedere spiritual, pentru evoluția ființei."

 

2

 

       Un bijutier poate deosebi o piatră autentică de o imitație.

       Dacă te duci să cumperi o piatră prețioasă și nu ceri sfatul unui expert ai putea descoperi că ai aruncat o grămadă de bani pe o bucată de sticlă.

       Un guru este asemeni unui bijutier. El te poate ajuta să eviți greșeli costisitoare, care altfel ți-ar putea zădărnici eforturile spirituale timp de mai multe vieți.

 

3

 

       Labirintul din mitologia greacă era atât de întortocheat încât nimeni, odată intrat, nu mai putea să iasă afară. Tezeu a fost singurul care a reușit. A luat cu el un mosor de sfoară pe care a început să-l deșire chiar de la intrare, apoi, mergând înapoi pe fir, a reușit să ajungă din nou afară.

       Un guru poate fi comparat cu acel ghem de sfoară. El nu trebuie să fie prezent la fiecare cotitură de drum ca să-ți spună ce să faci. Comunicarea mentală și spirituală cu el este de ajuns.

       Păstrând în permanență această legătură, vei știi să alegi, dintre alternativele care ți se oferă, pe cea mai bună pentru tine.

 

4

 

       Oamenii care sunt încă prizonieri în cușca ego-ului lor privesc adesea perspectiva de a avea un guru ca pe o amenințare la adresa libertății lor individuale. De fapt ei nu sunt conștienți că ceea ce le lipsește lor în prezent este tocmai libertatea! Rolul gurului este de a-i elibera din această închisoare. Dacă un discipol, încă atașat de limitările  sale, strigă:"Lasă-mă în pace; mie îmi place culcușul meu de plăceri și dorințe!"- gurul nu va insista. El îi va spune:"Am venit pentru că m-ai chemat; altfel n-aș fi făcut acest efort. Nu nevoia mea m-a adus aici, ci nevoia ta. Așa că, până când mă vei chema din nou, am să aștept." A accepta un guru nu este o împovărare! Nu este o amenințare la adresa liberului arbitru și a fericirii! Este cea mai mare binecuvântare pe care o poate primi cineva în această lume. Trebuie să ai o karmă foarte bună pentru a atrage ajutorul unui guru autentic.

       Dumnezeu îl conduce pe cel care are doar puțină aspirație spre ghizi nu foarte avansați spiritual și spre diferite cărți ale înțelepciunii. Doar atunci când dorința de a-L cunoaște este foarte puternică îi trimite în ajutor un guru eliberat. Discipolul nu îi face o favoare gurului acceptându-l. Ci, din contră, discipolul trebuie să se fi rugat foarte mult, de-a lungul acestei vieți și a vieților anterioare, pentru a merita o binecuvântare atât de mare.

       Nu este nevoie să pleci în căutarea unui guru. Atunci când vei fipregătit din punct de vedere spiritual Dumnezeu îl va trimite la tine sau te va ghida spre el.

 

5

 

       Legătura cu un guru, odată stabilită, nu se realizează doar pentru o singură viață. Ea este eternă. Chiar și după ce discipolul atinge eliberarea spirituală, el îl consideră pe guru canalul prin care aceasta s-a realizat. Pentru că un guru este asemeni unui canal prin care se manifestă puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu.

       Dumnezeu este adevăratul guru.

       Un guru este asemenea unui transformator ce adaptează un voltaj ridicat la consumul curent.

       Uneori, discipolul devine mai mare decât gurul său. Așa a fost cazul cu Isus, care era mai evoluat spiritual decât Ioan Botezătorul, deși Ioan Botezătorul - așa cum am explicat în autobiografia mea*- era gurul său din existențele anterioare. De aceea Ioan spunea cu umilință că Isus ar trebui să-l boteze pe el.

       Și de aceea Isus a răspuns:"Lasă acum, că așa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea"** Este, de asemenea, motivul pentru care Isus a spus:"între cei născuți din femei, nimeni nu este mai mare decât Ioan"*** Nu se născuse și Isus din femeie? El nu făcea decât să exprime faptul că recunoștința lui, ca discipol, este eternă.

       Așa că, vedeți, legătura dintre guru și discipol nu este asemănătoare cu cea dintre stăpân și sclav. Este o legătură eternă de iubire divină și prietenie.

       Dacă, la început, gurul își disciplinează discipolul, o face ca cel mai bun și mai adevărat prieten al său; ca cineva care îl ajută să realizeze ceea ce el își dorește cel mai mult în adâncul sufletului său. Doar un guru fals ar cocoloși ego-ul discipolului său cu complimente.

       Un guru adevărat nu-și instruiește niciodată discipolul din motive egoiste. Tot ceea ce îl învață și orice disciplină îi impune nu vine de la el, ci de la Dumnezeu."

 

6

 

       Într-o zi, Paramhansa Yogananda i-a spus unui discipol: "Am pierdut legătura cu tine timp de mai multe încarnări, dar asta nu se va mai întâmpla niciodată de acum înainte."

 

7

 

       Despre un alt discipol, care nu l-a acceptat pe Yogananda drept guru, a spus: "Acest canal este pentru el singurul mijloc de a ajunge la eliberare, și i-a fost trimis de Dumnezeu."

 

8

 

       "Maestre", i-a spus un discipol,"pentru mine este o mare bucurie să-l slujesc pe Dumnezeu, dar îmi este greu să stau neclintit în meditație!" "Foarte bine", răspunse Maestrul,"de acum înainte slujește-L cu credință, cu devoțiune pe Dumnezeu, iar eu voi medita pentru tine."

 

9

 

       "Toată ghidarea de care avem nevoie este cuprinsă în Biblie"- afirma reprezentantul unei biserici. "Ce sens are să urmezi un guru?" "Ce scrie în Biblie"- răspunse Paramhansa Yogananda-"și ce înțeleg oamenii din ea sunt adeseori lucruri diametral opuse! Dacă vei interpreta greșit Scripturile, ele nu te vor ajuta să te transformi. Un guru, din contră, te ajută să elimini înțelegerea greșită.

       Gurul este o scriptură vie. El vorbește de pe același nivel de percepție a Adevărului ca orice maestru eliberat care a trăit înaintea lui. Sursa înțelepciunii sale și a lor este aceeași.

       În plus, Biblia nu exprimă un nivel de înțelepciune foarte elevat de la un capăt la altul, pentru că unii dintre cei care au redactat-o au fost mai puțin inspirați decât ceilalți. Despre unii dintre ei putem spune că au fost totalmente lipsiți de inspirație.

       Mai mult, traducătorii au modificat înțelesul anumitor pasaje - în special al celor care au fost scrise dintr-o introspecție profundă- ceea ce le face mai puțin accesibile.

       Chiar și discipolii lui Isus Cristos au relatat spusele lui în raport cu propria lor capacitate de a le înțelege. Am citit pasaje în care Isus îi dojenea pentru superficialitatea înțelegerii lor.

       Așa că, vedeți, adevărul ajunge la noi filtrat, chiar și în cazul unei Scripturi sfinte cum este Biblia. Învățăturile din Scripturi se adresează tuturor, indiferent de nivelul de evoluție. Ele nu sunt adaptate nevoilor individuale ale aspirantului.

       Acestea sunt motivele pentru care un guru este necesar.

       Principalul motiv pentru care este necesar un guru este menționat chiar în Biblie. Acolo se spune: “Și celor câți L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat puterea ca să se facă fii ai lui Dumnezeu.”* Gurul nu-i dăruiește discipolului doar învățatură și ghidare.

       El îi transmite și puterea sa spirituală.

       Așa cum Isus l-a ridicat pe Lazăr din morți, gurul îl elevează interior pe discipol trezindu-l la viața Spiritului. Dumnezeu însuși, prin guru, îl trezește pe devot din somnul milenar al iluziei."  10

       Cei ce ni se alătură pe această cale a realizării Sinelui nu urmează o școală oarecare, ci o linie continuă de maeștri eliberați. Dumnezeu însuși, prin ei, supraveghează această muncă.

       Cei ce o urmează cu sinceritate, cu devoțiune, vor ajunge cu siguranță la El.

 

Mergi la capitolul următor

Mergi la index