CAPITOLUL 8

 

LEGEA KARMEI

 

1

 

       Un vizitator la întrebat într-o zi pe Yogananda:" în Biblie stă scris că cei răi vor fi pedepsiţi şi cei buni recompensaţi.

       Dumneavoastră credeţi în această învăţătură?" Paramahansa Yogananda i-a răspuns:" Bineînţeles. Dacă acceptăm principiul cauzei şi a efectului în natură, la fel cum acceptăm legea acţiunii şi a reacţiunii în fizică, cum să nu credem că această lege naturală include şi acţiunile fiinţei umane. Nu facem şi noi, oamenii, parte din această ordine a naturii? Aceasta este legea karmei. “Cine seamănă vânt culege furtună!”* Dacă vei semăna răul, răul îl vei culege, sub forma suferinţei. Dacă vei semăna binele, vei culege binele sub forma bucuriei interioare.

       Vizitatorul a continuat să-l întrebe:"Cât de specifică este această lege? în fizică legea menţionează că pentru orice acţiune există o reacţiune egală şi de semn contrar. În natură, efectele sunt foarte specifice şi doar în mod vag legate de cauzele  lor.

       Totuşi, când este vorba despre comportamentul uman, am fost învăţaţi să considerăm recompensa sau pedeapsa pentru comportamentul nostru în termeni generali. Ni s-a spus că dacă suntem buni vom merge în paradis, dacă nu în infern. Dar oamenii nu cred cu adevărat că vor recolta rezultatele specifice ale acţiunilor lor." Yogananda a explicat în continuare:"Legea Karmei este foarte exactă. După raţionamentul obişnuit, uman, fiinţele bine orientate se vor bucura pentru eternitate în paradis, pe când fiinţele rău orientate vor suferi, tot pentru eternitate, în iad. Nu există suferinţă eternă. Cum  ar putea acţiunile noastre, realizate în ani tereştri, să merite o pedeapsă eternă? Poate o cauză finită să producă un efect etern? Pentru a înţelege legea karmei trebuie să înţelegem că formele-gândn sunt nişte sfere de energie. Universul, la o ultimă analiză, nu este compus din materie ci din conştinţă. Materia este subordonată mai mult decât ne-am putea imagina puterii  gândului.

       De fapt, forţa voinţei comandă energia care la rândul său acţionează asupra materiei. Materia este energie condensată. Cu cât voinţa este mai puternică cu atât sunt mai intense energiile declanşate şi impactul obţinut asupra lumii fizice. O voinţă puternică, mai ales dacă este în armonie cu Conştiinţa Cosmică, poate produce miracole. Poate vindeca boli incurabile şi poate face mult bine oamenilor. Ea poate garanta succesul în toate acţiunile.

       Chiar şi anotimpurile se supun omului cu o voinţă puternică şi cu o credinţă profundă.

       Chiar şi fiinţe care nu au atins un nivel înalt de evoluţie spirituală îşi modelează într-un mod inconştient destinul în concordanţă cu modul în care îşi folosesc forţa voinţei. Pentru că nici o acţiune din Univers nu este un eveniment izolat.

       Întotdeauna, orice acţiune determină o reacţiune în Univers care corespunde tipului de energie şi forţei cu care a fost emisă.

       Orice acţiune are la origine voinţa care dirijează energia către un scop anume. Definiţia puterii voinţei este în consecinţă următoarea: dorinţă ce canalizează energia către un anumit scop.

       Energia emisă, la fel ca şi în electricitatea, generează un câmp care atrage consecinţele specifice acţiunii.

       Forţa ce determină ca acţiunii umane să îi corespundă o anumită reacţiune cosmică este ego-ul. Identificarea cu ego-ul face ca acţiunile fiinţei să aibe anumite consecinţe specifice. Astfel, fiecare acţiune a noastră, indiferent dacă este în plan fizic sau în plan mental (manifestă sau intenţională), mai devreme sau mai târziu va chema un anumit efect. Efectele acţiunilor noastre, bune sau rele, nu apar în mod necesar abia în existenţele viitoare.

       Arareori considerăm acţiunile noastre ca fiind negative. In tot ceea ce facem avem tot timpul impresia că suntem bine intenţionaţi. Dar daca acţiunile noastre creează disarmonie vreunei alte fiinţe, putem fi siguri că aceste efecte le vom suporta şi noi la rândul nostru sub forma unor dezechilibre. Fiecare gând antrrenează un gând corespondent ca răspuns. Suferinţele umane nu sunt o pedeapsă, un semn al mâniei lui Dumnezeu. Mai degrabă sunt un semn al nerespectării legilor divine de către om. Legea karmei este infailibilă şi inexorabilă în acţiunea sa.

 

2

 

       Un discipol îl întreabă pe Yogananda: "Maestre, karma este doar individuală sau se poate vorbi şi despre o karmă colectivă, a unui grup de oameni?" "Karma este acţiune, indiferent dacă aceasta este fizică sau mentală, individuală sau colectivă." "Dar în ce măsură este influenţat un individ de o asemenea karmă colectivă?" "Acesta depinde esenţialmente de configuraţia karmei sale individuale"- i-a răspuns maestrul."Uneori însă, în cazul unor accidente sau calamităţi(prăbuşirea unui avion sau un cutremur), karma colectivă prevalează în faţa celei individuale.

       Karma unei naţiuni depinde de gradul în care acel popor, ca un întreg, a acţionat în armonie cu legea divină. Adeseori am auzit că S.U.A. nu poate fi cotropită datorită faptului că are o karmă bună, în ciuda unor mici greşeli pe cere le-a făcut în trecut.

       Animalele produc şi ele karmă, dar ele sunt mai mult influenţate de karmă colectivă decât de cea individuală."

 

3

 

       "Vei suporta întotdeauna o karmă negativă dacă omori pe cineva?" "în majoritatea cazurilor da, dar există şi excepţii.Depinde de intenţiile din spatele acestui act. Un soldat care îşi omoară duşmani fiind conştient că apără o cauză justă, de exemplu îşi apără ţara, nu va suporta o karmă negativă; ba chiar pot exista situaţii în care un asemenea act generează karma pozitivă.

       Discipolul a continuat să întrebe: "Ce am putea spune despre soldaţii americani din Koreea. Ce fel de karmă îşi generează ei?" "A lupta pentru această cauză este un lucru drept. Răul trebuie să fie învins dacă dorim ca lumea întreagă să ajungă liberă de orice fel de dominaţie(economică, politică etc)."

 

4

 

       Un ascultător l-a întreabat pe Paramhamsa Yogananda: "în “Autobiografia unui yoghin” l-aţi citat pe Sri Yukteswar care spunea că este un păcat să omori orice fiinţă vie (şi aici intră nu-i aşa, şi gândacii, ţânţarii etc.)* - ce părere aveţi dumneavoastră?" Maestrul a răspuns: "Este mai bine să omori creaturi răufăcătoare decât să laşi să fie primejduită viaţa vreunei fiinţe umane. Aparent, acest gen de vieţuitoare este inofensiv, dar s-a constatat că în ţările în care ele se pot înmulţii în voie rata mortalităţii este foarte mare, datorită maladiilor pe care aceste insecte le propagă - maladii care apar cu o frecvenţă mult mai mică în ţările care i-au măsuri de dezinsectizare.

       De altfel, aceste insecte sunt instrumentul răului şi răul trebuie să fie ţinut sub control,"

 

5

 

       "Câte feluri diferite de karmă există?" - întreabă un discipol care se gândea la diversitatea sentinţelor judecătoreşti." "Tu confunzi karma cu pedeapsa" - i-a răspuns maestrul.

       "Totuşi, trebuie să nu uităm că o acţiune poate fi bună, rea sau neutră - neutralitate care ajută uneori la tranziţia dintre bine şi rău. După scripturi, însuşi Universul este rezultatul împletirii a trei calităţi, sau guna: armonia, acţiunea şi răul.

       Prima calitate, “sattva guna”, elevează conştiinţa fiinţei conducând-o către Dumnezeu. Calitatea acţiunii, sau “raja guna”, determină fiinţa să acţioneze prin intermediul ego-ului ei, dar nu neapărat într-un sens negativ. Ultima calitate, numită “tamas guna”, este negativă datorită faptului că ea este cea care întunecă înţelegerea umană. Majoritatea oamenilor sunt materialişti, ei acţionând numai pentru câştiguri personale. Unii chiar acţionează pentru a face rău, cu bunăştiinţă. Consecinţele acţiunilor sunt la fel de numeroase ca şi acţiunile însele. Biblia spune: “De va vărsa cineva sânge omenesc, sângele aceluia de Bunul Domn se va vărsa!”*

      

       Acesta nu este un comandament, ci o explicare a legilor divine.

       Isus a spus unui om pe care l-a vindecat: “De acum în colo să nu mai păcătuieşti pentru ca să nu ţi se întâmple ceva şi mai rău”.* Relaţia cauză-efect este clară. Boala acelui om se datora păcatelor sale.

       Pe de altă parte, să ne gândim la o persoană care are succes fără să depună nici un fel de efort. Acţiunile lui sunt pline de armonie. De unde îi vine atâta noroc? Este foarte simplu. Karma cea bună este cea care se manifestă, iar cauzele care au generat-o sunt invizibile pentru cel ignorant." "Dar sunt atâtea cazuri în care criminali înrăiţi au murit foarte liniştiţi, în paturile lor. Şi sunt foart mulţi oameni care trăiesc în lux fără să facă nimic pentru a merita acest lucru." "E adevărat", i-a răspuns Yogananda. "Acesta este motivul pentru care nu putem disocia legea karmei de cea a reîncarnării.

       Ele se completează reciproc. O singură viaţă nu este suficientă pentru a încheia nenumăratele datorii generate într-un sejur terestru."

 

6

 

       "Mie mi se pare nedrept" - se lamenta un discipol-"că suntem amendaţi pentru fapte pe care le-am realizat şi despre care nu ştiam la momentul acela că sunt negative." "Ignoranţa noastră nu schimbă această lege cosmică. Dacă cineva conduce distrat maşina şi o izbeşte de un copac, rănile pe care le va căpăta nu vor fi mai puţin dureroase doar pentru faptul că el a fost neatent. Trebuie să înveţi să-ţi armonizezi acţiunile cu Voinţa Creatorului.

       Sri Yukteswar mi-a spus într-o zi: “Cosmosul ar fi un adevărat haos dacă nu ar exista legile divine.”*

 

7

 

       Într-o zi, Maestrul a fost întrebat: "Tot ceea ce ne spui tu nouă este deosebit de complex. Dacă ne gândim că Universul este infinit, imediat remarcăm că şi numărul legilor divine trebuie să fie la fel. Mă înşel oare?" "Nu este atât de complicat precum pare. În Bhagavad Gita se spune că forţele răului sunt nenumărate; în schimb, cele ale binelui sunt doar câteva. Isus Christos descrie şi el calea pierzaniei ca fiind un drum larg, în comparaţie cu strâmta poartă care duce la Viaţa Veşnică.* Căile care înlănţuiesc fiinţa sunt foarte întortochiate; calea ce duce către Dumnezeu este simplă şi directă. Pentru a ajunge pe această cale trebuiesc respectate câteva reguli simple, iar cea mai importantă este urmatoarea: “iubeşte-l pe Dumnezeu!”" "Iertate-ţi sunt păcatele" a spus Isus "pentru că mult ai iubit."*

 

Mergi la capitolul următor

Mergi la index