CAPITOLUL 12

 

NECESITATEA SISTEMULUI YOGA

 

1

 

       Un vizitator l-a întrebat pe Yogananda: "Ce este YOGA?" Paramahansa Yogananda i-a răspuns: " Yoga înseamnă uniune".

       Etimologic, acest cuvânt este asemănător cuvântului englezesc "yoke", care înseamnă "jug". Yoga înseamnă uniunea fiinţei cu Dumnezeu sau transcenderea EU-ului limitat, efemer şi cufundarea în Sinele Suprem Divin, Spiritul Infinit.

       Majoritatea occidentalilor şi de asemenea mulţi indieni confundă Yoga cu Hatha Yoga- ramură din Yoga care se bazează pe armonizarea polară yin-yang; ha-tha) a fiinţei prin practicarea anumitor posturi corporale, denumite în limba sanscrită ASANA.

       Hatha-Yoga este o diciplină spirituală. N-am nici cea mai mică intenţie de a devaloriza posturile Yoga. De alfel, corpul face parte din natura umană şi trebuie întreţinut, dacă dorim ca el să nu devină, la un moment dat, un obstacol în calea forţelor noastre spirituale.

       Uneori, aspiranţii care urmăresc să îl găsească pe Dumnezeu acordă prea puţină importanţă posturilor Yoga. Totuşi, pentru a atinge Eliberarea Supremă nu este obligatoriu ca fiinţa să practice asane. Hatha Yoga este ramura din Raja Yoga ce se ocupă de corpul fizic, Raja Yoga fiind unul dintre sistemele ştiinţei Yoga.

       Raja Yoga este un ansamblu de practici spirituale care ajută conştiinţa umană să se racordeze la Conştiinţa Divină. Yoga este o ştiintă, în sensul că ea oferă metode practice de control asupra corpului şi asupra spiritului, necesare pentru a atinge starea de meditaţie profundă. Este o artă, datorită faptului că vom obţine rezultate mediocre dacă nu o vom practica cu intuiţie şi sensibilitate.

       Yoga nu este un sistem de credinţe. Ea ţine cont de influenţele reciproce ale corpului şi ale minţii, urmărind să le armonizeze. De fapt, adeseori mintea nu este capabilă să se concentreze datorită tensiunilor sau bolilor înmagazinate în corp, stopându-se astfel evoluţia fiinţei. Datorită faptului că mintea este disipată sau paralizată de emoţii negative energia fiinţei este mult diminuată.

       În principal, Yoga acţionează asupra energiei corpului prin intermediul tehnicilor numite PRANAYAMA (controlul energiei; PRANA înseamnă şi suflu). Yoga ne învaţă cum, prin intermediul controlului respiraţiei, să ne liniştim mintea şi să atingem un înalt grad de conştiinţă.

       Cele mai avansate nivele ale sistemului Yoga conduc fiinţa dincolo de tehnici şi îi arată yoghinului sau practicantului Yoga cum să-şi direcţioneze concentrarea în aşa fel încât nu numai să-şi armonizeze fiinţa cu Conştiinţa Divină, ci să se şi cufunde în această Conştiinţă Infinită cu toată fiinţa sa.

       Yoga este o ştiinţă foarte veche, având o vechime de mii de ani. Învăţăturile sale esenţa grandorii legendare a Indiei.

       Adevărurile care sunt revelate de acest sistem nu aparţin numai Indiei sau numai celor care practică consecvent tehnicile Yoga.

       Numeroşi sfinţi ai altor religii, incluzând sfinţii creştini, au descoperit în practica lor spirituală diverse practici care sunt chiar similare tehnicilor Yoga. Un mare număr dintre ei sunt, ceea ce numesc indienii, nişte "mari yoghini". Ei şi-au elevat conştiinţa de la starea de ataşament faţă de corp la starea de identificare a fiinţei cu Sinele Suprem. Ei au descoperit, prin intermediul devoţiunii, secretul canalizării sentimentelor inimii către Spirit, în loc să le lase să se manifeste ca emoţii haotice.

       Au realizat că poarta viziunii spirituale este situată între sprîncene - centru energetic prin intermediul căruia spiritul se cufundă în Conştiinţa Cristică. Ei au descoperit secretul opririi respiraţiei şi maniera în care, în această stare, sufletul poate să se înalţe către culmile spiritului. Ei au descoperit starea pe care unii ocultişti o numesc "mariajul mistic", în care Spiritul Etern al fiinţei se cufundă în Dumnezeu şi devine una cu El.

       Yoga completează textele biblice, învăţând fiinţa cum să-L iubească pe Dumnezeu cu inima,cu mintea, cu sufletul, cu toată forţa sa. Energia fiinţei obişnuite este blocată pe nivelele sale inferioare. Lipsa de disponibilitate a acestei energii împiedică pe cel credincios să-L iubească pe Dumnezeu cu toată puterea sa, cu toate cele trei aspecte ale naturii sale: inima, mintea şi sufletul. Adevărata comuniune interioară este posibilă doar în momentul în care fiinţa a reuşit să-şi deblocheze energia corpului şi s-o sublimeze, prin intermediul meditaţiei profunde.

 

2

       Cu ajutorul unei lentile puternice putem concentra razele soarelui pentru a da foc la o grămadă de paie. La fel, prin intermediul metodelor şi tehnicilor sale, Yoga permite concentrarea minţii în scopul îndepărtării îndoielii şi incertitudinii pentru a permite luminii adevărului interior să se manifeste.

 

3

 

       O adeptă a unui alt sistem spiritual a obiectat în privinţa practicilor Yoga, spunând că acestea o distrag de la practica sa devoţională. "Eu doresc să fiu doar îndrăgostită de Dumnezeu", a spus ea. "A utiliza tehnici ca să-L descopăr îmi repugnă, mi se pare foarte mecanic".

       "Este minunat să fii îndrăgostit de Dumnezeu" - a aprobat maestrul - "dar este o greşeală să crezi că practica Yoga autentică implică mecanicism. Pe calea spirituală o superemotivitate este un obstacol. Dacă nu vei înceta să mai sufli în lumânare, cum îi vi permite să ardă? La fel, dacă nu vei urmări să-ţi ordonezi sentimentele, vei ajunge intoxicat emoţional şi atunci cum vei putea să experimentezi starea mult mai profundă de "intoxicare" cu beatitudine divină? Dumnezeu nu vine niciodată dacă-L chemăm într-o stare de dezordine interioară, de haos mental. Esenţa Sa adevărată este liniştea, tăcerea; El vorbeşte sufletului în tăcere. Cu aceasta nu vreau să spun că este rău să plângi după Dumnezeu, să verşi lacrimi de dragoste pentru El, dar adeseori, un sentiment intens, exprimat prea arzător, se epuizează repede.

       După ce ai cântat pentru Cel prea iubit şi ai plâns, rugându-L să vină, este important să-ţi controlezi sentimentele şi să le sublimezi, pentru a atinge liniştea comuniunii interioare profunde.

       Sentimentele exprimate în momentul în care inima este agitată sunt asemănătoare unei furtuni într-un degetar.

       Dacă vei ţine mugurul devoţiunii prea strâns, el nu-şi va putea deschide petalele pentru a primi razele de soare ale iubirii divine. Doar atunci când îţi vei calma sentimentele inimii vei putea primi îmbrăţişarea Infinitului.

       Reflectează un moment: după ce strigi o persoană nu este normal să taci şi să aştepţi un răspuns? După ce te-ai rugat şi ai cântat numele lui Dumnezeu, de ce să nu aştepţi, în tăcere, răspunsul Său, în inima ta? Meditaţia corespunde exact acestei faze de ascultare. Pentru aceasta este necesar să devii receptiv interior la răspunsul Său tăcut.

       Esenţa sistemului Yoga este tăcerea şi receptivitatea, pe care practica unui anumit numar de tehnici o induce minţii; astfel că este bine să fii îndrăgostit de Dumnezeu, dar, din ce în ce mai mult fii atent la iubirea pe care El ţi-o dăruie. Nu te intoxica cu propriile tale sentimente, ci cu extazul pe care-l percepi în urma comuniunii cu El."

 

4

 

       A-ţi etala iubirea pentru Dumnezeu înseamnă a desacraliza cea mai sublimă dintre relaţii. Iubirea ta faţă de Divin trebuie canalizată interior. Acesta este motivul pentru care practica yoga este atât de importantă. Ea permite fiinţei să-şi orienteze sentimentele către interiorul său pentru a atinge comuniunea cu Dumnezeu.

       În India a trăit o sfântă foarte cunoscută numită Mira; era o bhakta, o fiinţă ce urma calea devoţiunii. Ea îşi petrecea timpul cântând slava lui Dumnezeu. Soţul ei era foarte înţelept, dar ea nu-şi dădea seama de acest lucru pentru că el nu vorbea niciodată de Dumnezeu. Astfel, Mira se ruga în permanenţă pentru salvarea bărbatului său. Într-o noapte, în timp ce erau în pat, ea l-a auzit plângând după Dumnezeu: "Preaiubitul meu, când vei veni să mă eliberezi de dorul meu de tine". Dimineaţă, Mira, foarte fericită, i-a spus: "Acum ştiu!".

       "Nu spune nimic!"- a implorat-o el.

       "Nu mă mai poţi păcăli de acum înainte. Ştiu cât de mult îl iubeşti pe Dumnezeu." "îmi pare tare rău că ai spus aceasta. Acum trebuie să te părăsesc. Cu mulţi ani înainte i-am făcut o promisiune lui Dumnezeu: “dacă cineva află dragostea mea ascunsă pentru Tine voi părăsi această lume”.

       Astfel că, aşezându-se în postura lotusului, înţeleptul îşi respectă promisiunea făcută.

 

5

 

       Un student l-a întrebat pe Yogananda: "De ce este necesară concentrarea în Yoga?" "Concentrarea este cheia succesului în oricare acţiune a noastră. Chiar şi un om de afaceri trebuie să se concentreze pentru a reuşi ceea ce şi-a propus.Dacă vorbeşti cu cineva şi el este în permanenţă agitat, nu vei avea impresia că nu te ascultă? După o perioadă de timp îţi vei pierde interesul de a discuta cu el.

       Nu aştepta să primeşti răspunsul lui Dumnezeu până când nu vei învăţa să fii liniştit, să-ţi controlezi mintea şi să-ţi canalizezi atenţia pentru a percepe prezenţa Sa.

 

6

 

       Un nou venit în ashram, l-a întrebat pe Paramahamsa Yogananda: "De ce este necesar să realizăm un număr de tehnici pentru a ne dezvolta concentrarea? Nu este suficient ca o persoană să fie inundată de inspiraţie în momentul în care se roagă?" "Un violonist poate fi inspirat - i-a răspuns Yogananda -dar dacă el nu învaţă numeroase tehnici exersând ore în şir în faţa pianului, el nu va fi decât un amator inspirat şi atâta tot. La fel, tehnicile Yoga, în acelaşi mod, sunt indispensabile pentru a atinge starea de linişte interioară."

 

7

 

       "Maestre- se lamenta într-o zi un discipol - îmi este atât de greu să mă concentrez! Eu sunt adeptul practicilor şi tehnicilor Yoga, dar, deşi le exersez, mi se pare că nu mă ajută cu nimic." "O practică mecanică nu este suficientă"- i-a răspuns Maestrul. "Trebuie în mod egal să fii sincer faţă de ceea ce faci.

       Trebuie să-ţi aprofundezi devoţiunea. Observaţi oamenii la cinema.

       Nu devin ei cu adevărat nişte yoghini? Observaţi cum ei rămân liniştiţi, nemişcaţi în momentele de suspans şi cât sunt de atenţi în timp ce se derulează filmul. Toată această absorbţie are loc datorită faptului că interesul lor este trezit la maxim. La fel trebuie să se întâmple când meditaţi. Astfel, dacă dorinţa de a-l întâlni pe Dumnezeu apare pe un fond de linişte interioară, va fi foarte uşor să păstrezi mai mult timp o poziţie fermă şi să atingi o stare de meditaţie profundă.

 

8

 

       Adeseori, Yogananda spunea: "Aveţi multă răbdare în practica voastră yoghină. O plantă nu creşte imediat ce aţi sădit sămânţa.

       Grăbiţi-vă încet. Uneori este necesară o lungă perioadă de timp pentru a obţine rezultatele dorite; puteţi fi siguri însă că transformarea rapidă a fiinţei voastre este intim legată de o practică asiduă şi consecventă.

 

9

 

       "Ce se întâmplă cu cei care încearcă să-l cunoască pe Dumnezeu fără ajutorul tehnicilor yoga?" "Unii dintre ei reuşesc"- i-a răspuns Maestrul; "dar numai dacă vin în această existenţă cu un bogat “bagaj” spiritual, pentru care au muncit foarte mult în vieţile anterioare. Marea majoritate însă sfârşeşte prin a se descuraja, în ciuda marelui entuziasm cu care au pornit pe cale. Ajung să se întrebe: “Unde este Dumnezeul pe care îl invoc de atâţia ani?”. Ei obţin o anumită pace interioară, dar pe măsură ce trece timpul rugăciunile lor devin din ce în ce mai mecanice, din ce în ce mai lipsite de inspiraţie şi profunzime. De-a lungul timpului, marii sfinţi şi marii oameni de spirit au fost mai numeroşi în Orient decât în Occident."

 

Mergi la capitolul următor

Mergi la index